Ea este precum orice "ea" pe care o intalnesti ziua in amiaza mare, ea nu se poate descrie, ci traieste in case, pe strazi, in magazinele aglomerate, in biblioteci, in pub-uri pline de fum si bautura. Ea merge cu o lupa si un carucior dupa sine. Priveste lumea din jur cu foarte mare atentie, mereu gaseste ceva care sa iubeasca si sa urasca. Apoi, acel ceva trebuie pus intr-una din valizele din carucior. Cand nu incape, il preseaza cu pantoful pana devine doar amintirea unui trandafir cu spini sau fara. Caruciorul ei nu e niciodata plin, desi are o infinitate de valize care se deschid si se inchid mereu. Unele goale, de fapt majoritatea sunt goale, desi incearca sa le umple mereu, ele nu se mai termina si se maresc din ce in ce, gata sa o inghita. Dar ea e fericita, valizele ei nu sunt o povara, ci le accepta cu seninatate, ba chiar se bucura ca are o cruce de carat.
Ea este precum un greier, care iarna isi face pat si paturica din propriile sale pasiuni.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu