Azi e 5. 5 babe mohorate si ploioase. Ce mult barfesc! Se aud ecouri de peste tot. Vorbesc intruna despre vecina de la parter, vecina de la colt, numai vecine au in minte. Si nume. Chiar si numele meu.
Babelor mele le place sa ninga. Si ele ning cu martisoare, cu flori ofilite, cu trenuri, cu roti de masini; ele ning cu orice inutilitate. As vrea sa ninga cu vointa. Sa o adun de pe jos, sa o reconstitui ca pe un puzzle stricat, scorojit, o bucata de carton pe care sa o sudez in bucata de corset lipsa.
As vrea sa mai ninga cu nume. Un nume nou, ca o renastere primvaratica, pe care va trebui sa o castig an de an. Un nume nou, pe care sa mi-l scrijelesc pe frunte ca o chemare veche.
As vrea sa mai ninga cu urechi, cu timpane. Care sa vibreze si sa aud vocile, toate vocile din lume, pe care am uitat sa le aud, pe care nu mai stiu cum sa le aud.
As vrea sa mai ninga cu oase noi, cu sperante, cu idei, pe care sa le pun cap la cap si sa-mi reinoiesc corpul si aripile.
Dar... m-am impotmolit in nameti si am uitat sa culeg fulgii in palma. As vrea sa ninga cu remorci... e frig.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu